“Bună ziua, am trimis şi noi un comunicat ieri şi voiam să ştim dacă intenţionaţi să publicaţi ceva?”. Îţi sună cunoscută întrebarea? Înseamnă că deja ştii ce înseamnă un comunicat de presă care n-a fost băgat în seamă. Cu siguranţă că te-ai străduit să-l redactezi şi ai aşteptat cu speranţă şi emoţie să vezi în paginile ziarelor rodul muncii tale. Şi, totuşi, nimeni nu i-a acordat atenţie şi acum te întrebi dacă şi unde ai greşit.
Există multe motive pentru care comunicatele de presă eşuează însă toate provin din aceeaşi rădăcină: nu ai gândit ca un jurnalist. Pentru ca un comunicat de presă să fie interesant pentru un ziarist trebuie să îl prezinţi deja ca pe o potenţială ştire, să îi adaugi elementele pe care să le identifice ca pe o informaţie importantă.
Sigur, uneori comunicatul nu îşi va atinge scopul, vizibilitatea în mass media, pur şi simplu pentru că e prea comercial iar redacţiile, care trăiesc din publicitate plătită, nu sunt dispuse să facă publicitate gratuită unui produs sau serviciu. Însă, de cele mai multe ori, n-ai făcut comunicatul suficient de atrăgător pentru a-l transforma în ştire.
Ce să conţină comunicatul
Pentru ca o ştire să existe trebuie să aducă o informaţie nouă, inedită, Aşa că fă astfel încât să-i oferi jurnalistului noutatea în prim plan cu abordări de tip “pentru prima dată”, “în premieră”, “în exclusivitate”, etc., dacă contextul îţi permite. Vizualizează-ţi comunicatul ca pe o ştire.
Dă greutate locală. Curiozitatea jurnalistică e mai uşor de stârnit dacă adaugi comunicatului elemente locale, care să poziţioneze înformaţia. “A fost ales oraşul nostru”, dă deja un element de patriotism local care îl poate încuraja pe ziarist să facă un articol de presă din comunicatul trimis.
Adaugă importanţă comunitară. O ştire e destinată cititorilor aşa că fă informaţia indispensabilă pentru ei. Dacă poţi pune accent pe modul în care ceea ce transmiţi afectează comunitatea căreia i te adresezi fii convins că şi jurnalistul va fi interesat să dea informaţia mai departe.
Dă cât mai multe informaţii şi context. Ziariştii sunt îndrăgostiţi de cifre, procente, volume. Dacă comunicatul tău le are, ai deja un punct câştigat în favoarea unei ştiri. Adaugă de asemenea context, istorie şi elemente amuzante, care să dea sare şi piper unei eventuale ştiri.
Cum să redactezi comunicatul
Redactează-l ca pe o ştire. Redacţiile sunt ca un stup, agitat, aglomerat, în care telefoanele sună, tastaturile ţăcăne, televizoarele merg non-stop, ziariştii aleargă la propriu şi la figurat după informaţii presaţi de termene limită. Astfel, fă în aşa fel încât comunicatul tău să apară ca o rază de lumină în toată zumzăiala unei redacţii şi prezintă-l deja ca pe o ştire. Începe cu o propoziţie care să capteze atenţia jurnalistului şi adaugă-i treptat detalii. “Oraşul nostru va avea în premieră un sistem de epurare a apei care va reduce cu 40% costurile”. Un comunicat care începe ca o ştire are mare potenţial să devină una.
Cui să trimiţi comunicatul
Identifică mediul şi jurnalistul. Încearcă să găseştii mediile de presă care ar reflecta cel mai bine informaţia furnizată – publicaţii de nişă, siteuri de specialitate – şi departamentul dacă nu chiar ziaristul care ar fi cel mai interesat de comunicatul tău. Un comunicat care nu ajunge la mediul sau departamentul potrivit are mari şanse de a ajunge repede la gunoi. Poţi inclusiv să te gândeşti la furnizarea unor informaţii exclusive unui anumit jurnlist sau mediu de presă, pentru că ziariştii şi redacţiile suferă de orgoliul originalităţii şi îşi doresc conţinut exclusiv. În mod ideal poţi gândi mai multe tipuri de comunicate de presă pe acelaşi subiect, direcţionate pe profilul fiecărui mediu de presă (politic, economic, comunitar), editat astfel încât să vină în întâmpinarea jurnalistului şi cititorului fiecăruia.
Când să trimiţi comunicatul
Citeşte contextul înainte de a trimite comunicatul. Acordă o atenţie deosebită momentului şi ce atrage atenţia presei, mai ales dacă sunt timpuri excepţionale. Dacă se prăbuşesc turnurile gemene, are loc o mineriadă, cade guvernul sau se ciocnesc frontal două trenuri provocând zeci de victime, e evident că atenţia presei dar şi a cititorului va fi atrasă de evenimentele excepţionale. Şi, chiar dacă prin noroc, ţi s-ar publica informaţia transmisă în comunicat, va rămâne la periferia vizibilităţii. De asemenea, nu trimite comunicate de presă în ajunul sărbătorilor, ziua alegerilor şi alte momente în care evident atât jurnaliştii cât şi cititorii au alte preocupări. Dacă ai luxul de a alege momentul în care trimiţi comunicatul de presă, trimite-l în momentele în care presa e avidă după ştiri, de exemplu vara, când instituţiile sunt în vacanţă şi informaţiile sărace sau la începutul săptămânii.
Dacă ai îndeplinit cele patru condiţii de mai sus, sunt şanse să nu mai fi nevoit să suni la redacţie şi să fi sunat de către ea. Şi să răspunzi cu un “cu ce detalii vă pot fi de folos?”.